definitii

definitie bios

BIOS-ul (Basic Input/Output System) este, in fapt, o componenta software, constand in instructiuni executate la pornirea unui sistem, care instructiuni pregatesc sistemul pentru a putea fi "luat in primire" de catre sistemul de operare, in cadrul procesului cunoscut sub numele de "boot".

Totusi, aceste instructiuni sunt implementate direct in hardware, intr-un chip special situat pe placa de baza. Natura sa de "software" este cea care permite configurarea unor parametri intimi ai sistemului prin intermediul sau, precum si asa-numitele "update-uri de BIOS". "Inteligenta" acestui sistem conditioneaza in mare masura intreaga configuratie - un BIOS depasit moral nu permite, de exemplu, instalarea unui procesor mai nou, care, de altfel, ar indeplini toate celelalte conditii pentru putea fi instalat pe acea configuratie.

"Bogatia" si permisivitatea setarilor posibile din BIOS este un alt factor important, in special pentru overclocking, iar acesti parametri sunt, de regula, lasati la latitudinea fabricantului placii de baza care va gazdui BIOS-ul.


Chipset grafic

Folosind metafora de la definitia placii de baza, chipsetul grafic este "inima" placii video, insa de data aceasta intr-un sens si mai propriu, chipsetul grafic fiind un veritabil procesor specializat. Prinicipalii sai parametri sunt frecventa de functionare, latimea bus-ului de transfer catre memoria grafica si programabilitatea - abilitatea de a executa instructiuni specifice (bump mapping, transformation & lighting, pixel si vertex shaders).

Actualmente, desi programabilitatea reprezinta un parametru esential, marea diferenta intre acceleratoare o dau tot parametri de "forta bruta" - frecventele de functionare si ratele de transfer. Principalii (si practic singurii) mari producatori de chipseturi grafice sunt ATi si nVidia.


Chipset placă de bază
Chipsetul constituie "inima" placii de baza, avand o importanta capitala in insasi definirea acesteia si a performantelor de care aceasta este capabila. Chipsetul coordoneaza activitatea tuturor componentelor esentiale din sistem, fiind asadar un "punct nodal" in cadrul configuratiei alese, iar prin urmare, performantele chipsetului placii de baza conditioneaza nemijlocit performanta configuratiei.

Chipsetul este constituit din doua parti distincte, asa-numitele "northbridge" si "southbridge", fiecare cu misiunile sale distincte. Conexiunea dintre aceste doua parti ale chipsetului (de dorit cat mai rapida) este implementata diferit de catre diversii producatori (de exemplu VIA a implementat tehnologia V-Link, SiS a implementat tehnologia MuTIOL etc.). In alegerea unui chipset, in afara de indicii de performanta evidenti cu care se prezinta fiecare, mai trebuie tinut cont si de facilitatile suplimentare oferite, de exemplu video sau sunet integrat, caz in care nu mai aveti nevoie de componente separate pentru subsistemul video sau audio.

Totusi, de retinut ca solutiile "integrate" in chipset, nu vor egala ca performanta componentele separate, "dedicate". Principalii producatori de chipseturi pentru placi de baza sunt, pentru platforma Intel: Intel, VIA, NVIDIA, ATI si SiS, iar pentru platforma AMD: NVIDIA, VIA, ATI, ALi si SiS.


Cooler

Cooler-ul ("racitorul") este un ansamblu de componente active si pasive cu rolul de a raci procesorul. Prezenta unei asemenea piese este mandatorie, avand in vedere cantitatea mare de caldura degajata de procesoarele moderne. Ea este atat de importanta, incat un procesor al carui cooler se defecteaza se va arde/bloca, astfel incat intregul sistem va deveni inutilizabil.

Componenta pasiva a cooler-ului este radiatorul, conceput (ca si materiale de constructie si design) astfel incat preia si sa disipe cat mai multa din caldura degajata de procesor. Componenta activa este reprezentata de un ventilator, care, la randul sau, raceste radiatorul prin curentul de aer creat. Actualmente exista solutii de racire cu lichid, mai exotice si mai scumpe.

Principalii parametri care intereseaza la un cooler sunt turatia ventilatorului (de care depinde eficienta acestuia) si zgomotul produs in timpul functionarii - un parametru aparent banal, insa care devine semnificativ atunci cand acopera sonorul filmului pe care tocmai il vizionati. Veti intalni, in ofertele pentru cooler-e, notiunea de "ball bearing", ceea ce inseamna ca ventilatorul cooler-ului respectiv este montat pe un rulment, ceea ce il face mai fiabil si mai silentios. De notat ca exista o "compatibilitate" intre cooler si procesor si factorul de forma al acestuia, astfel incat nu puteti monta orice cooler pe orice procesor. De asemenea, cooler-ele au in specificatii procesorul "maxim" suportat in privinta caldurii degajate, astfel incat nu e recomandat sa montati un cooler care suporta Athlon XP 2800+ pe un Athlon XP 3000+, desi se poate. Aceste principii sunt exact aceleasi si in cazul chipseturilor grafice de pe acceleratoarele moderne, de asemenea mari generatoare de caldura.

DDR

DDR SDRAM (Synchronous Dynamic Random Access Memory) este tipul de memorie RAM cel mai larg raspandit actualmente, oferind latimi de banda ale transferului intre 1,6 si 3,2 GB/secunda, la frecvente ale ceasului de memorie intre 100 si 200 MHz, respectiv. Formula "PC-xy00" ( de exemplu PC-1600, PC-2100, PC-3200) se refera la module DDR SDRAM avand latimea de banda specificata de numarul adaugat la "PC-". DDR tinde sa fie inlocuita de DDR2

DDR2
DDR2 SDRAM (Synchronous Dynamic Random Access Memory) ofera latimi de banda ale transferului intre 3,2 si 6,4 GB/secunda, la frecvente ale ceasului de memorie intre 100 si 200 MHz, respectiv. Formula "PC2-xy00" ( de exemplu PC2-3200, PC2-4200, PC2-6400) se refera la module DDR2 SDRAM avand latimea de banda specificata de numarul adaugat la "PC2-". Oferind posibilitatea de a opera la frecvente ale ceasului de memorie mult mai mari decat DDR, DDR2 tinde sa inlocuiasca DD


Factorul de forma

 in acceptiunea sa legata de procesor, defineste forma fizica a conexiunii dintre procesor si placa de baza, altfel spus, tipul de "mufa" (socket) care se afla pe placa de baza si in care trebuie introdusi pinii procesorului. Evident ca trebuie sa existe o potrivire perfecta la acest nivel, motiv pentru care pe o placa de baza cu un tip mai vechi de socket nu poate fi montat un procesor cu alt factor de forma (de exemplu, nu puteti monta pe o placa de baza dotata cu Socket A un procesor AMD Athlon 64, care necesita Socket 754 sau Socket 939).

Hard-disk

Harddisk-ul (sau harddrive-ul) este principala componenta de stocare non-volatila a datelor intr-un sistem. Compus din elemente electronice si mecanice, harddisk-ul stocheaza datele pe suport magnetic, in mod non-volatil, in conditii normale. Principalii sai parametri sunt viteza de accesare si transfer a datelor si capacitatea. Ca si la memoria RAM, cu cat un harddisk este mai mare si mai rapid, cu atat mai bine.

Alegerea unui harddisk depinde mult de tipul de aplicatii care vor rula predominant pe acel sistem (de exemplu, un PC pe care se vor face capturi de material video, va necesita un harddisk in primul rand de capacitate mare, in timp ce un server de fisiere va avea nevoie de harddisk-uri rapide - de obicei sub forma unei solutii RAID). Alt parametru important si adesea trecut cu vederea este dimensiunea memoriei tampon (buffer) a harddisk-ului, necesara pentru stocarea temporara a datelor de pe harddisk.

Dimensiunea mai mare a acesteia creste probabilitatea ca datele cautate sa fie continute in ea, la un moment dat, ceea ce sporeste semnificativ performanta globala a harddisk-ului. De retinut si ca harddisk-ul ramane si azi una dintre cele mai lente componente ale sistemului, operatiile de cautare/citire/scriere efectuate la nivelul harddiskului fiind cu (foarte) mult mai lente decat in cazul memoriei RAM. Interfata de lucru a harddisk-ului poate fi IDE, SATA sau, in cazul harddisk-urilor externe, USB.

Southbridge

Este componenta chipsetului placii de baza asezata la "sudul" acesteia (de unde si numele). Functia sa este coordonarea activitatilor de intrare/iesire, a BIOS-ului, a interfetei PCI si IDE, a subsistemului audio etc. - in principiu coordonarea tuturor activitatilor care nu cad in sarcina northbridge. Southbridge este o componenta mai lenta decat northbridge, insa importanta sa este majora in termenii facilitatilor oferite, optional integrand controller Ethernet, USB 2.0, RAID, codec audio (placi de baza cu "audio on-board"), FireWire.

Northbridge

Este componenta chipsetului placii de baza asezata la "nordul" acesteia (de unde si numele), in vecinatatea procesorului. Functia sa este coordonarea activitatii procesorului, memoriei, interfetei AGP sau PCI Express. De asemenea, toate datele care spre si dinspre southbridge trec pe aici. Rolul sau este capital, conditionand tipul si generatia de procesor si de memorie care poate fi integrata in sistem, precum si frecventele de functionare a acestora, cu impact direct asupra performantei. In northbridge poate fi integrat un controller video, asa cum se intampla in cazul placilor de baza cu "video on-board", de obicei cu performante slabe fata de placile video dedicate

USB

Universal Serial Bus - dupa cum reiese din acronim, interfata seriala universala reprezinta un mod de conectare la calculator a diverselor periferice, de la mouse sau tastatura, la imprimante, scanner-e si camere digitale. In variantele 1.0 si 1.1, USB suporta rate de transfer de pana la 12 MB/s, iar in varianta 2.0, pana la 480 MB/s. Este important de stiut ca perifericele pentru USB 1.1 pot fi folosite pe porturile USB 2.0 ale calculatorul